Potrivit cercetătorilor, în norii acizi ai planetei Venus a fost detectat un gaz numit fosfină, acesta sporind probabilitatea ca microbii să trăiască în vecinătatea inospitalieră a Pământului. O echipă de oameni de știință care a avut-o în frunte pe Jane Greaves, profesor la Universitatea Cardiff, a detectat prezența gazului și a lansat ipoteza că organismele vii plutesc în norii planetei Venus, informează BBC.
Fosfina este o moleculă formată dintr-un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen.
Pe Pământ, această moleculă este asociată cu viața, cu microbii care trăiesc în intestinele animalelor, cum ar fi pinguinii, sau în medii sărace în oxigen, cum ar fi mlaștinile. Este un gaz inflamabil, murdar, toxic, produs de bacterii care nu necesită oxigen.
Mirosul său a fost asemănat cu peștele sau usturoiul în descompunere. Poate apărea și atunci când materia organică se descompune.
Venus are o dimensiune similară cu Pământul și este adesea denumită planeta geamănă. Este o planetă neobișnuită pe care oamenii de știință încă încearcă să o înțeleagă. Este cel mai apropiat vecin planetar al nostru. Atmosfera groasă a planetei ajută la captarea căldurii, iar suprafața sa este suficient de fierbinte pentru a topi plumbul.
Deasupra suprafeței sale fierbinți, care are 482 de grade Celsius, partea superioară a norilor este mult mai temperată. Dar norii lui Venus sunt foarte acizi, ceea ce ar trebui să distrugă rapid fosfina. Pentru a supraviețui acidului sulfuric microbii venusieni din aer ar trebui fie să folosească o biochimie necunoscută, radical diferită, fie să dezvolte un fel de armură, explică oamenii de știință.
„Ceva complet neașteptat și extrem de interesant se întâmplă pe Venus pentru a produce prezența neașteptată a unor cantități mici de gaz fosfină”, a declarat Sara Seager, coautor al studiului și astrofizician la Massachusetts Institute of Technology.
Cercetătorii au folosit Telescopul James Clerk Maxwell din Hawaii în 2017 și Atacama Large Millimetre Array în 2019 pentru a studia planeta Venus. Datele lor au dezvăluit o semnătură spectrală unică urmelor de fosfină din atmosfera planetei. Studiul a fost publicat luni în revista Nature Astronomy .
Observațiile viitoare ar putea dezvălui sursa gazului și motivul pentru care gazul este prezent în atmosferă. Și o viitoare misiune care să adune probe din atmosfera și suprafața planetei ar putea elucida misterul. Până acum, sondele spațiale care au aterizat pe Venus au supraviețuit doar câteva minute înainte de a se descompune.
Agenția spațială americană (NASA) a cerut oamenilor de știință recent să schițeze proiectul pentru o potențială misiune pilot în anii 2030.